14 septembrie 2011

Cum va arăta Muzeul Antipa, care se va deschide sâmbătă

La muzeul „Grigore Antipa” iti atrage atentia o dioramă colorată şi luminoasă, care arată o scenă din viaţă mărilor calde, o sirenă. De fapt, se vede ceea ce după luni de navigat pe ape zbuciumate, marinarii de cart, legănându-se uşor spre vise, îşi închipuiau că e o astfel de făptură a mărilor.Dumitru Murariu, directorul Muzeului Naţional de Istorie Naturală a României, arătă spre o creatură masivă şi uşor stângace. "Li se spune sirene pentru că asta îşi închipuiau marinarii că sunt când le vedeau. Aceste animale ieşeau din apă, stăteau în poziţie verticală şi lăsau să li se vadă glandele mamare, în zona lor axilară. De fapt sunt nişte vaci de mare, li se zice aşa că vin la malul mărilor şi oceanelor din zonele tropicale şi pasc iarba, aşa cum fac ierbivorele", demonstrează el cât de înşelătoare sunt aparenţele pe mare

La fel şi în deşert, o mică şopârlă zburătoare împăiată, despre care un copil cu imaginaţie ar crede că este un pui de dragon, care dacă ar fi fost lăsat să crească mare ar fi scuipat flăcări şi ar fi oropsit un sat pe undeva, într-o carte de poveşti.



Noile diorame de la muzeul "Grigore Antipa" sunt atât de frumoase, colorate şi vii, încât nu poţi să treci mai departe indiferent, fără să afli povestea animalelor prinse în ele. Dacă etichetele din faţa lor nu ţi se par îndeajuns, atunci ai la dispoziţie info-touch-urile, 67 la număr, răspândite în tot muzeul. Trebuie doar să apeşi de două ori pe conturul unui animal de pe ecran şi vei afla, cine este şi de unde vine.

Pe lângă noile diorame, au fost păstrate, după ce au fost mai întâi recondiţionate, şi cinci dintre cele originale, create de Grigore Antipa cu mai bine de un veac în urmă. "Am creat un muzeu în muzeu", spune Dumitru Murariu pentru gândul. Ne arată şi cum a fost reconstituit, la etaj, un birou al omului de ştiinţă cu obiectele de care acesta s-a folosit zi de zi, în sala sa de lucru de acum o sută de ani.

Vechea peşteră din muzeu a fost extinsă, în aşa fel încât să aibă şi o parte care să te ducă cu gândul la descoperiri făcute în Munţii Apuseni - cranii de homo sapiens şi picturi rupestre.

Pe pereţii şi tavanele muzeului sunt proiectate acum scene din viaţă sălbatică. La subsol difuzoarele îţi umplu urechile cu sunetul mării, la etaj alte difuzoare, ca un fel de lustre transparente, îţi asigură constant fundal sonor de greieri şi cosaşi.

Şi tot la etaj se află camerele în care vor avea loc cursuri pentru copii şi tineri. "Vom avea ateliere de recunoaştere a habitatului şi a vieţuitoarelor care trăiesc acolo. Le vom arăta copiilor o machetă a tundrei, de exemplu, iar copiii vor trebui să aleagă peisajul potrivit, animalele potrivite. Am creat şi nişte cuiburi, iar participanţii la cursuri vor trebui să pună oul potrivit în cuibul potrivit.

Când fac asta, sunt răsplătiţi cu ciripitul păsării care trăieşte acolo", spune directorul muzeului. Vizitatorii vor avea la dispoziţie audioghiduri în limba română şi engleză, dar şi o cafenea.


Cum intri în muzeu, la parter, dai cu ochii de scheletul unui mastodont. Te întorci puţin cu spatele şi vezi ieşind din zid capetele a doi elefanţi, care parcă au dat buzna în muzeu în timpul unei invazii pe care nu au fost în stare să o ducă la bun-sfârşit.

Apoi în partea dreaptă ţi se deschide o lume colorată în albastru - mările reci ale planetei. Iar ceva mai departe, ca o promisiune, nişte peşti multicolori înotând într-un film. Mările calde.

În zona Arctică vezi un urs polar, una dintre donaţiile făcute de omul de afaceri Gheorge Iaciu, mare vânător, muzeului. În faţa lui o focă mică, apoi altele mai mari, dintre cele cu urechi, iar lângă ele nişte păsări nu mai mari decât pescăruşii dar care aduc uşor la formă cu pinguinii.

În partea opusă, pe polistirenul compact, alb-albastru care imită gheaţa de la Polul Sud, pinguinii înşişi. Unul dintre ei, are piciorul bandajat într-o folie de plastic. "L-au atins în timpul lucrărilor şi l-au refăcut. Acum e la recuperare", glumeşte Dumitru Murariu, care spune că, până la deschidere, pinguinul va fi ca nou.


Peşti rari, crini, stele şi arici de mare, languste conservate în alcool, care înainte de renovare erau expuse în nişte vitrine, stau acum în nişte cilindri transparenţi şi verticali, scăldaţi într-o lumină caldă.

La fel de caldă precum mările pe care următoarele diorame le aduc în faţa românilor. Un peşte plin de ţepi, umflat ca un balon, un rechin alb, unul fierăstrău, altul ciocan, o ţestoasă uriaşă. Şi o rândunică de mare, cu trup roşu şi înotătoare mari precum aripile care dă impresia că zboară prin apă.

Treci apoi în zona neotropicală, o nebunie de plante colorate, în mijlocul căreia vezi un tapir, nişte leneşi, o iguană şi papagali vorbitori multicolori. Vizavi, Madagascarul cu ai lui lemurieni. Mergi mai departe în jungla sud-americană, apoi ajungi în pampas.

Vezi neamuri de ciocănitori, o pumă şi un ocelot, care pare puiul ei, un furnicar, un şoim care devorează oase însângerate. Alţi cilindri cu alte specii conservate în alcool: o broască din lacul Titicaca, donată de Jacques Cousteau românilor după cutremurul din '77, un şarpe miniscul, dar veninos din Brazilia sau un paianjen uriaş care poate prinde în plasa sa păsări.

Dacă mergi la muzeul Grigoire Antipa, studiezi, în aceeaşi zi, tigri din junglele indo-malaeziene şi veveriţe de-o palmă care arată precum maimuţele. Cobre şi anaconde, dar şi canguri şi ornitorinci, struţi cu gâtul albastru din Noua Guinee, dar şi elani din SUA.

Într-o dioramă se află un crocodil de Mississippi, într-o alta o antilopă pomenită şi de Dimitrie Cantemir în "Descriptio Moldaviae", cu buza superioară prelungită peste cea inferioară. "Astefl canalele nazale sunt prelungite, ca să nu inspire aer prea rece", explică Dumitru Murariu.

Nu poţi să pleci fără să vezi scheletul uriaşului elefant fosil, Deinotherium Gigantissimum, unicat în lume, descoperit în 1867 în Moldova. "La cutremurul din 1977, elefantul fosil a căzut. Un humerus s-a spart în nu mai puţin de 58 de bucăţi şi a fost apoi recosntruit", povesteşte directorul.


La subsolul muzeului, ai parte de diorame spectaculoase ale animalelor care au trăit sau trăiesc în România. Pelicani creţi, cormorani ingenioşi care îşi întind aripile la uscat atunci când stau pe crengile copacilor, egrete delicate şi feminine, dumbrăvence turcoaz. Cerbi impunători atacaţi de lupi, mistreţi fioroşi, mufloni cu coarne masive şi căprioare delicate te aşteaptă să le descoperi.

Păsări masive, ca nişte curcani care populau, pe vremuri, Bărăganul sau foci care odinioară ajungau din Marea Mediterană în cea Neagră sunt acum de găsit doar la Antipa. "Focile ajungeau în Marea Neagră, dar din cauza dezvoltării turismului şi a presiunii antropice, acestea nu au mai fost văzute. Această focă a fost prinsă în 1964, la Sf. Gheorghe, în carmacele pescarilor", spune Dumitru Murariu.


Dacă ajungi la etaj, simţi că lumea ţi se întregeşte. Ai parte de proiecţii ale stelelor, dar şi de o plimbare prin lumea insectelor, unele experte în camuflaj, de forma unor beţe umblătoare, altele făcând paradă de frumuseţea aripilor lor cu o anvergură de 28 de centimetri. Îţi sunt arătaţi uriaşii mărilor şi oceanelor, pe tavan sunt proiectate imagini din viaţa mamiferelor marine mari, iar deasupra capului ai scheletul unei balene. Pe un perete stă un diavol de mare, ca un Batman supraponderal aplatizat.

Intreaga investiţie făcută la Grigore Antipa se ridică la 11 milioane de dolari. Cei mai mulţi bani vin de la buget, doar 600.000 de euro fiind obţinuţi prin fonduri structurale. "O să ne scoatem aceşti bani de câteva ori. Într-o sută de ani. Aceasta nu este o afacere, nu bagi banul şi aştepţi să scoţi carameaua", glumeşte directorul Murariu, care spune că un bilet pentru adulti costa 20 de lei, unul pentru pensionari 10 lei, iar unul pentru elevi si studenti, 5 lei. În timpul vacanţelor, elevii şi studenţii au intrarea gratuită.

Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" se redeschide sâmbata, 17 septembrie.

Sursa articol aici

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu